Proiect ANCMRR-100

SCOPUL :

Organizarea și desfășurarea în mod coerent, de către toate entitățile implicate, a activităților dedicate marcării la un înalt nivel de reprezentativitate și notorietate a evenimentului de  sărbătorire a 100 de ani, de legitimitate istorică a  Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere (ANCMRR), de la Constituirea în 1925 a Societății Ofițerilor în Rezervă Proveniți din Activitate (SORPA)

OBIECTIVE: 

1.  Constituirea cadrului organizatoric la nivel central și local pentru organizarea și desfășurarea activităților;

2.       Elaborarea documentelor aprobatorii și de relaționare cu entitățile cu care se cooperează;

3.  Constituirea resurselor umane și financiare dedicate organizării și desfășurării activităților;

4.     Crearea cadrului necesar de conștientizare a importanței evenimentului aniversar, a cât mai multe segmente al societății civile, mediului asociativ, politic și administrativ.

ETAPE:

        Etapa I – Identificarea și stabilirea personalului cu responsabilități în cadrul proiectului, a manifestărilor, evenimentelor, activităților cu caracter comemorativ, cultural-educativ științific și de altă natură, de nivel central și local, care prin semnificația lor sunt marcante și relevante pentru a fi dedicate evenimentului aniversar (monografii, construcția de  monumente, realizarea de produse media etc.) Elaborarea Planului-Cadru de implementare a Proiectului ANCMRR-100.

        Termen: - Până la Consiliul Director - mai 2023, conform planului de acțiune aprobat de BPC.

            Etapa II – Identificarea, stabilirea și declanșarea campaniilor de conștientizare asupra semnificației  și importanței sărbătoririi evenimentului aniversar la nivel central și local.

        Termen: - de la proxima ședință a  BPC pană la 30 aprilie 2025, conform planului de acțiune aprobat de BPC.

   Etapa III – organizarea și desfășurare/realizarea evenimentelor și/sau activităților aniversare.

        Termen: - de la Consiliul Director din mai 2024 până la Consiliul Director din mai 2025, conform planului de acțiune aprobat de BPC.

ACTIVITĂȚI:

         Sunt identificate, în principal, următoarele activități generice:

- elaborarea, tipărirea și difuzarea unor cărți/broșuri cum ar fi: „Istoria asociațiilor cadrelor militare în România”, „ANCMRR structură asociativă de utilitate publică”, „Rezerviștii militari” etc.;

- publicarea în cadrul fiecărui număr al revistei „Rezerva Oștirii Române” din perioada precizată a unor articole privind activitatea Asociației și a departamentelor din cadrul Aparatului Central de Lucru - de către fiecare vicepreședinte;

- popularizarea, în mod constat, în publicațiile filialelor, în mass-media locală a evenimentului aniversar.

- organizarea, semestrial, a unor activități științifice pe teme militare, sociale și istorice (a se vedea Strategia ANCMRR pentru perioada 2021-2024) sub egida anului aniversar;

- organizarea și desfășurarea unei „Ștafete – ANCMRR-100;

- organizarea și desfășurarea de întâlniri cu cadre militare în retragere cu realizări deosebite în cariera militară (de exemplu, cu constructorii Transfăgărășanului, Canalului Dunăre - Marea Neagră, Sistemului național de irigații etc.);

- confecționarea din timp de plachete, medalii, insigne (de preferat prin finanțarea asigurată de sponsori);

- inițierea unui demers către Studioul cinematografic al Armatei în vederea realizării unui film despre activitatea asociației;

- elaborarea din timp a propunerilor de acordare de distincții onorifice ale M.Ap.N., de distincții ale AMCMRR, de înaintare în grad până la gradul de colonel/similar, de distincții naționale;

- popularizarea activităților aniversare în media, inclusiv prin spoturi publicitare, și folosirea siglei ANCMRR-100 încă de la simpozionul dedicat Zilei Rezervistului din mai 2023.

- declanșarea unei campanii de colectare de sponsorizări și donații de la toți membri ANCMRR, susținători, persoane fizice și instituții publice, la nivel central și local.

- s-a subliniat necesitatea abordării și a celorlalte direcții prevăzute în strategia ANCMRR, inclusiv de promovare a imaginii Armatei (prin creșterea gradului de implicare a membrilor asociației în promovarea imaginii MApN și a Armatei României, dezvoltarea cooperării cu Centrele Militare pentru promovarea carierei militare în instituțiile învățământ și opinia publică), de întărire a colaborării cu celelalte structuri asociative din S.N.Ap.O.P.S.N. (inclusiv prin creșterea numărului de asociații afiliate)

- dinamizarea activității Asociației și, mai ales, a filialelor, în ideea creșterii imaginii, prestigiului și atractivității acesteia, atât în planul apărării drepturilor militarilor prin elaborarea și promovarea propunerilor privind legislația pensiilor militare.

- de reactivare a protocoalelor de colaborare cu ATM și U.N.Ap., inițierea de acorduri/protocoale de cooperare cu MApN, Academia Română, Academia Oamenilor de Știință, Biserica Ortodoxă Română, autorități publice administrative centrale și locale, partide politice și societatea civilă.

- impulsionarea creșterii numărului de membrii ai filialelor prin crearea de facilități pentru atragerea de noi membri, prin cunoașterea situației membrilor în nevoi și defavorizați și acordarea de ajutoare în consecință dar și sportive, de divertisment etc., pentru toate categoriile de membrii.

- elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru instituirea anului 2025 „Anul ANCMRR- 100, Centenarul mișcării asociative a rezerviștilor militari” (după modelul proiectului de HG „2023 Anul Ostașului Necunoscut al României” aflat în transparență decizională)

FOAIE DE PARCURS:

         În baza Minutei încheiate, urmarea a ședinței Grupului Operativ de Lucru al aparatului central al ANCMRR, din 16 februarie 2023 s-au stabilit următoarele elemente de acțiune imediată:

         -  aprobarea de către BPC în ședința sa din 28 februarie 2023 a prezentului document și difuzarea sa în teritoriu la Filiale pentru acțiune în consecință, constituind astfel declanșarea Etapei I a Proiectului ANCMRR- 100;

         - documentul se va supune dezbaterilor adunărilor generale ale Filialelor din 2023 iar concluziile, propunerile și proiectele de foi de parcurs de nivel local vor înaintate aparatului de lucru central;

      - pe baza Planului de acțiune de la nivel central ce urmează a fi aprobat de BPC în luna martie a.c. și a activităților/măsurilor identificate în teritoriu, la ședința Consiliului Director din mai 2023 se va aproba un Plan-Cadru al activităților aniversare, cu precizarea responsabilităților, resurselor umane, materiale și financiare, precum și a termenelor, care să permită pregătirea din timp a activităților, asigurarea unui nivel calitativ al acestora, identificarea și utilizarea eficientă și coordonată a resurselor la dispoziție;

EVALUAREA PROIECTULUI:

         Monitorizarea realizării obiectivelor și a parcurgerii etapelor PROIECTULUI ANCMRR -100 se vor face, trimestrial, în cadrul ședințelor BPC și ori ce câte ori este nevoie în cadrul Birourilor Permanente de la nivel local

MOTIVAȚIA:

      A trecut mai bine de un secol și jumătate de când, ca urmare a preocupărilor domnitorului Principatelor Unite și apoi al României, colonelul Alexandru Ioan  Cuza, au fost puse bazele modernizării Oștirii Române, iar cadrele militare în rezervă și în retragere care proveneau din activitate încep să se distingă ca un segment socio-profesional aparte în societatea românească a timpului, cu obligații militare și civice, interese și drepturi specifice.

Mult mai târziu, în cadrul acestora a apărut ideea, respectiv nevoia de a-și constitui structuri asociative, prin intermediul cărora să mențină în rândurile lor spiritul militar, sentimentul camaraderiei, al unității de corp și, nu în ultimă instanță, să-și apere interesele și drepturile.

Elementele de întemeiere și recunoaștere în plan legislativ a corpului cadrelor militare în rezervă și în retragere proveniți din activitate, ca segment socio-profesional distinct al societății românești își face loc în Legea asupra poziției ofițerilor promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 3/15 decembrie 1864. În baza acestei legi cadrele militare ale armatei se puteau afla în pozițiile: activitate, disponibilitate, neactivitate, reformă şi în retragere. Legea stabilea în premieră rostul ofițerilor care treceau în disponibilitate, respectiv posibilitatea accederii lor în Parlamentul Țării, ca deputați de drept, numirea în aparatul administrativ sau continuarea activităților pentru finalizarea lucrărilor începute în vremea când erau active şi alte prestații în folosul armatei. Această categorie de  cadre militare reprezenta şi rezerva de cadre militare care erau mobilizate atunci când situația o impunea. 

Procesul de modernizare a sistemului militar românesc a fost continuat de regele Carol I  care, numai în perioada 1866-1874,  a promulgat șase legi organice privind sistemul militar în România. Trei dintre acestea reglementau situația cadrelor aflate în disponibilitate, neactivitate şi reformă, care însă nu s-au dovedit suficient de benefice. 

A trebuit să aibă loc două războaie – Războiul de Independență (1877-1878) şi  Războiul Reîntregirii Neamului (1916-1919), ca acest corp de cadre să-şi  afirme locul şi rolul său, atât prin participarea la operațiile militare, ca rezervă a Armatei Române, precum şi în viața cetății, ca promotori ai unui sănătos civism.

După Războiul de independență, încercările de constituire a unor structuri asociative care să apere drepturile foștilor combatanți, în absența unei legislații care să consacre şi să reglementeze exercitarea dreptului de asociere, nu au dat rezultatele scontate. Se impune totuși să subliniem că cele nouă structuri ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere constituite în perioada 1885-1915, prima fiind ,,Societatea Veteranilor Independenței” (1885) au contribuit, în baza statutelor lor,  la dezvoltarea spiritului de unitate şi camaraderie dar şi cel de întrajutorare, care se impunea, mai ales din cauza precarității resurselor individuale de care dispuneau membrii lor.

După Războiul de  Întregire şi realizarea României Mari, perioadă în care numărul cadrelor militare în rezervă şi în retragere a crescut, se simțea nevoia apariției unor reglementări precise, care să favorizeze posibilitatea acestora de a-şi apăra drepturile şi interesele în mod organizat.

Primii ani ai perioadei de după Primul Război Mondial  şi realizarea României Mari, prin actele energice de la Chișinău, Cernăuți şi Alba Iulia, ocupă un loc de seamă în domeniul organizării cadrelor militare în rezervă şi în retragere ale căror statut şi situație au fost reevaluate în baza învățămintelor desprinse din Marele Război. Printre acestea remarcăm pe cel potrivit căruia baza corpului de cadre ale armatei a format-o cadrele militare în rezervă, ceea ce impunea necesitatea ca acest corp să fie foarte bine pregătit profesional. Totodată au fost făcute elogioase aprecieri la adresa cadrelor militare în retragere, care au sprijinit, în marea lor majoritate, acțiunile din spatele frontului, dar mai ales s-au implicat cu mult profesionalism în domeniul administrativ şi în realizarea unui climat de ordine în orașe, comune şi sate.

În primii ani ai perioadei interbelice, prin măsurile de ordin legislativ, respectiv Constituția din 1923 şi Decretele-Lege nr.  452/27.02.1924 şi nr. 772/19.04.1924 şi altele, au fost create condițiile necesare organizării cadrelor militare în rezervă şi în retragere.

Astfel, perioada interbelică a devenit deosebit de fecundă sub aspectul organizării cadrelor militare în rezervă şi în retragere, perioadă în care apar aproape 40 de structuri organizatorice şi asociative. Dintre acestea, menționăm pe cele mai reprezentative şi anume: Uniunea Ofițerilor în Rezervă şi în Retragere -UORR- (1923), ale cărei baze au fost puse de un Comitet de inițiativă condus de generalii Rusescu şi Cantacuzino, care avea secțiuni județene şi un Comitet central de conducere în București;  Societatea Ofițerilor în Rezervă Proveniți din Activitate -SORPA- (1925), în fruntea căreia s-au aflat generalii  Ioan  Culcer, Constantin Coandă şi Nicolae Samsonovici, ale cărei statut şi structură organizatorică erau, în linii generale, asemănătoare cu cele ale UORR. Intrarea României în cel de Al Doilea Război Mondial, în urma rapturilor teritoriale din 1940, a însemnat imense sacrificii pentru țară şi implicit pentru corpul cadrelor militare indiferent de poziția în care acestea se aflau. Mobilizate la toate eșaloanele armatei de operații şi a celei de interior, raportul dintre cadrele în rezervă şi cele active, la 15 iunie 1940 era următorul: la ofițeri – 16600 rezerviști față de 15383 activi, iar la subofițeri – 8585 rezerviști față de 25633 activi. Aceste raporturi au suferit modificări serioase în favoarea cadrelor militare în rezervă pe parcursul  desfășurării operațiunilor militare.

Sfârșitul războiului găsește structurile asociative ale cadrelor militare în rezervă cu rândurile rărite, dar şi cu nesiguranța continuării activității lor, din cauza măsurilor care încep să-i afecteze. Nu după mult timp, în 1948, prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr.182 din 20 februarie şi respectiv prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1342, au fost desființate structurile asociative şi organizatorice ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi de foști combatanți, punându-se astfel capăt unei activități de 63 de ani a acestora.

După o perioadă de 42 de ani, în care structurile asociative ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi de foști luptători au dispărut, rezistând numai Comitetul Național al Veteranilor din Războiul Antifascist, înființat în 1963, structură unificată mai târziu cu Organizația Luptătorilor Comuniști şi Antifasciști, perspectiva înființării unor structuri asociative începe să se întrevadă după Revoluția din Decembrie 1989.

Ideea reluării tradițiilor asociative ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite din activitate în Armata României a fost  concretizată prin înființarea, la 31 mai 1990, a Ligii Naționale a Ofițerilor în Rezervă şi în Retragere, denumită, după prima Conferință Națională, Uniunea Națională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (UNCMRR), iar din anul 2007, în baza Hotărârii Conferinței Naționale Extraordinare din mai 2007, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere.  

Indiferent de denumire, structura asociativă constituită în 1990 s-a legitimat istoric de la Societatea Ofițerilor în Rezervă Proveniți din Activitate (SORPA), înființată în 1925 în baza prevederilor Constituției din 1923 şi a Decretelor-Lege nr. 452 şi 772/1924 şi înscrisă în Registrul Unic al Asociațiilor şi Fundațiilor, Sectorul 1 București.  

Această primă structură asociativă a cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite din activitate în Armata României a preluat o frumoasă tradiție antebelică consfințind, prin Statutul său că ființează sub Înaltul patronaj al președintelui României, în calitatea sa de comandant al Forțelor Armate şi sub autoritatea Ministerului Apărării Naționale, ministrul fiind președinte de onoare.

Legitimitatea istorică, statutul juridico-legal al A.N.C.M.R.R. dobândit în anul1990, a fost întregit în anul 2008 când prin Ordinul nr.H 5498 al ministrului Apărării Naționale, Asociația a fost îndrituită să se identifice, ca toate structurile militare semnificative, cu Însemn heraldic şi Steag de identificare proprii, iar prin Ordinul nr.H 3762 din același an, la propunerea Comisiei de Heraldică şi Denumiri, i s-a confirmat denumirea onorifică de Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Principatelor Unite şi primul ctitor al Armatei României moderne.

Ca recunoaștere a reprezentativității şi notorietății sale, la aniversarea a 150 de ani de la înființarea S.M.Ap., A.N.C.M.R.R. a fost înscrisă într-un amplu articol în prima Enciclopedie a Armatei Române editată cu acest prilej. De asemenea M.Ap.N. i-a conferit Emblema de Onoare a Armatei României şi Emblema de Merit „Rezerva Armatei Române” clasa I-a. de asemenea, pe Steagul său de identificarea strălucesc Emblemele de Onoare a S.M.Ap., Statelor majore ale celor trei categorii de Forțe Armate.

     Nu mai puțin important în ordinea de idei a acestei evocări este faptul că în prezent A.N.C.M.R.R. se bucură de reprezentativitate reală, asigurată de o conducere centrală şi o structură teritorială temeinic articulată prin Statut, formată din 47 de filiale județene şi din sectoarele Capitalei, precum şi de peste 60 de subfiliale în actualele sau fostele garnizoane militare nereședință de județ, cu peste 20.000 de membrii.

Este demn de remarcat faptul că în perioada post decembristă, toți președinții României şi miniștrii apărării naționale au acceptat şi confirmat cu multă plăcere că sunt de acord, mulțumind în același timp pentru această onoare şi apreciind activitatea ANCMRR.

ANCMRR şi-a câștigat aprecierea şi recunoașterea în primul rând datorită ariei sale de cuprindere la nivel național, dar şi activității sale şi conlucrării eficiente cu organele centrale şi locale ale administrației de stat.

Desfășurându-și activitatea sub autoritatea Ministerului Apărării Naționale, Asociația a fost îndrituită să se identifice cu însemn heraldic şi steag de identificare proprii, iar Comisia de Heraldică şi Denumiri i-a confirmat denumirea onorifică ,,Alexandru Ioan Cuza”, aprobată prin Hotărârea celei de a 3-a Conferințe Naționale a ANCMRR, din mai 1997.  Activitatea Asociației a fost apreciată şi de Guvernul României, care îi acordă, prin         HG nr. 20/15.01.2004 calitatea de ,,utilitate publică”, reconfirmată prin HG nr.108/30.01.2008.

Un adevăr incontestabil îl reprezintă  faptul că după înființarea ANCMRR, la 31 mai 1990, în realitățile contradictorii ale evoluției post decembriste a societății românești,  segmentul socio-profesional reprezentat de cadrele militare în rezervă şi în retragere avea să suporte umilință şi desconsiderare. Așa se face că o perioadă de timp demersurile ANCMRR, făcute în spiritului Statutului său privind apărarea drepturilor legitime şi a intereselor cadrelor militare în rezervă şi în retragere să fie aprig contestate, în mod evident şi în scopul denigrării şi destructurării acestei structuri care devenea de la zi la zi tot mai puternică şi hotărâtă să continue lupta sa. Cum ar fi putut să fie altfel, atât timp cât această structură s-a afirmat şi se afirmă ca o componentă viabilă a societății românești şi ca promotoare activă a valorilor democrației, civismului, patriotismului, tradițiilor poporului român şi ale armatei sale, demnității şi onoarei.

Reprezentativitatea reală a A.N.C.M.R.R. este recunoscută şi în prezent de M.Ap.N., având cu acesta un parteneriat viabil şi fructuos, materializat prin relaționarea cu structurile centrale, cu Statele Majore ale Categoriilor de Forțe Armate – Terestre, Aeriene şi Navale, Comandamentul Logistic Întrunit, de alte structuri militare semnificative, precum şi Direcția Generală de Informații pentru Apărare.

      În același context Asociația noastră consideră continuarea eforturilor pentru dezvoltarea gândirii şi artei militare după trecerea în rezervă sau în retragere, drept misiune de onoare.

   Apreciem ca relevante câteva aspecte mai importante, în care se concretizează contribuția A.N.C.M.R.R. şi a membrilor săi la dezvoltarea gândirii şi artei militare românești şi anume:

- elaborări de carte cu tematică militară;

- conducători de doctorate şi masterate;

- stimularea dezvoltarea gândirii şi artei militare prin acordarea unor burse şi premii;

- participarea la Comisia Superioară de doctrine, manuale, regulamente militare şi acte normative specifice;

- editarea revistei semestriale „Rezerva Oştirii Române”.

    Recunoașterea reprezentativității A.N.C.M.R.R. este impusă şi dovedită prin prevederile Statutului acesteia referitoare la faptul că Asociația nu este angajată politic,  acționează permanent cu sprijinul moral şi material al M.Ap.N. şi relaționează cu toate forțele politice care-i împărtășesc dezideratele, cu celelalte autorități şi instituții publice centrale şi locale pentru îmbunătățirea protecției sociale a cadrelor militare în rezervă şi în retragere, precum şi familiilor acestora, realizând, în spiritul devizei asumate cerințele cultivării şi promovării valorilor fundamentale ale democrației, interesele şi simbolurile naționale ale României, cultivarea trecutului glorios național şi militar al poporului român, pentru promovarea imaginii armatei în societatea românească, contribuind la dezvoltarea științei şi artei militare românești atunci când este solicitată de către structurile organizatorice ale M.Ap.N.

Faptul că A.N.C.M.R.R. este reprezentată în Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, în Comisia Superioară pentru Acte Normative Specifice, în Comisia M.Ap.N. pentru Problemele Sociale, că este acceptată şi invitată sistematic la dialog cu unele Comisii ale Parlamentului şi Guvernului României constituie, de asemenea, dovezi ale recunoașterii reprezentativității ei.

Tot pe linia recunoașterii reprezentativității A.N.C.M.R.R. pot fi înscrise şi relațiile foarte bune pe care aceasta le are cu Asociațiile afiliate, cu Asociația Națională a Veteranilor de Război, Asociația Diplomaților Militari în Rezervă şi în Retragere, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Liga Navală, precum şi cu Asociațiile similare din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Națională, relații întărite prin acorduri şi protocoale, prin demersuri şi acțiuni comune, dezvoltând concomitent şi relații internaționale cu structuri similare din republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Serbia, având finalizate Acorduri de Parteneriat  cu Germania, Italia și Turcia.

În conformitate cu prevederile Cap.VII ale Statutului și obiectivele planurilor de relații internaționale au fost puse în practică, încă din 2018 procedurile de afiliere a Asociației noastre la structuri asociative de factură internațională ale rezerviștilor militari din spațiul euro-atlantic. Astfel începând cu 19 februarie 2021 ANCMRR devine membru cu drepturi depline la Confederația Interaliată a Ofițerilor Medici în Rezervă-CIOMR și la Uniunea Asociațiilor Ofițerilor în Rezervă din Europa Centrală – Inițiativa Gaminger, începând cu 30 martie 2021, ambele structuri asociative de factură internațională aflate sub egida NATO.

Acum la ceas aniversar este şi va rămâne o necesitate consolidarea în continuare a unității din interiorul ANCMRR, unitate care se bazează pe comunitatea de concepții şi sentimente camaraderești, în deplin consens cu virtuțile cuprinse în deviza PATRIE, ONOARE DEMNITATE, deviză care dă expresie vieții de zi cu zi a cadrelor militare, indiferent de poziția acestora şi care îşi pune amprenta pe atitudinea şi comportamentul lor în tot ceea ce  gândesc şi întreprind.

Cadrul evolutiv al ANCMRR, menit să pună în lumină coordonatele definitorii ale acestei structuri, ne întăresc convingerea că, pe zi ce trece, această structură asociativă îşi va amplifica rostul său în viața cadrelor militare în rezervă şi în retragere, dar şi în viața cetății, numai prin realizarea unei depline unități a segmentului pe care îl reprezintă.            

BIROUL PERMANENT CENTRAL

Președinte

Gl-lt. rtr. Neculai BĂHNĂREANU